LIMBA COREEANA- LECTIA 15

LIMBA COREEANÃ

LECTIA 15

CE FACI ACUM?

DIALOG

~Nivel standard~

정민: 경수 씨는 뭐 해요?

경수: 저는 텔레비젼을 봐요. 그리고 과자를 먹어요. 정민 씨는 뭐 해요?

정민: 저는 책을 읽어요. 그리고 맥주를 마셔요.

경수: 내일은 뭐 해요?

정민: 내일은 친구를 만나요.

TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo haeyo?

Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bwayo. Geurigo gwaja-reul meokeoyo. 

Jeong-Min  ssi-neun mwo haeyo­?

Jeong-Min: Jeo-neun  chaek-eul ilgeoyo. Geurigo maekju-reul masyeoyo.

Gyeong-Su: Naeil-eun mwo haeyo?

Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannayo.

~Nivel formal~

정민: 경수 씨는 뭐 하십니까?

경수: 저는 텔레비젼을 봅니다. 그리고 과자를 먹습니다.

정민 씨는 뭐 하십니까?

정민: 저는 책을읽습니다. 그리고 맥주를 마십니다.

경수: 내일은 뭐 합니까?

정민: 내일은 친구를 만납니다.

TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo hasimnikka?

Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bomnida.Geurigo gwaja-reul meokseumnida.  Jeong-Min  ssi-neun mwo hasimnikka­?

Jeong-Min: Jeo-neun  chaek-eul ilkseumnida. Geurigo maekju-reul masimnida.

Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hamnida?

Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannamnida.

~Nivel informal~

정민: 경수 뭐 해?

경수: 나는 텔레비젼을 봐. 그리고 과자를 먹어. 정민이 너는 뭐 해?

정민: 나는 책을읽어. 그리고 맥주를 마셔.

경수: 내일은 뭐 해?

정민: 내일은 친구를 만나.

TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su,  mwo hae?

Gyeong-Su: Na-neun tellebijyeon-eul bwa. Geurigo gwaja-reul meokeo. 

Jeong-Min-i neo-neun mwo hae­?

Jeong-Min: Na-neun  chaek-eul ilgeo. Geurigo maekju-reul masyeo.

Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hae?

Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul manna.

TRADUCERE

Jeong-Min:  Gyeong-Su,  ce faci?

Gyeong-Su:  Ma uit la televizor si mananc snacks-uri.  Jeong-Min, tu ce faci­?

Jeong-Min:  Eu citesc o carte si beau bere.

Gyeong-Su:  Ce faci maine?

Jeong-Min:  Maine ma intalnesc cu un prieten.

 PRONUNTIE

Cuvantul 뭐(mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea pronuntat 머(meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati 뭐(mwo).

VOCABULAR

HANGUL	TRANSCRIERE	ROMANA
하다	hada	A face
텔레비젼 ~ 티비	Tellebijyeon ~ tibi	Televizor, televiziune
보다	boda	A vedea, a se uita la, a privi
책	chaek	carte
읽다	Ilkda	A citi
맥주	maekju	Bere
마시다	masida	A bea
내일	naeil	maine
친구	chingu	Prieten
만나다	mannada	A (se) intalni

GRAMATICA

Ø  Conjugarea in 아 / 어 /여 ( -a/eo/yeo) la prezent
아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent,  atât la nivel intim cat şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale.

Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii: 
ㅏ(a) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului. 
ㅓ(eo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului. 
ㅕ (yeo) – se foloseste pentru verbele de tipul 하다 (hada).

La aceste terminatii verbale se adauga sufixul de politete 요(yo) pentru nivelul standard de politete.

 

De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii).

EXEMPLE:

   1. Radacina in ㅏ(a)
 ㅏ + ㅏ -.> ㅏ(a)- [se elimina vocalaㅏ(a) care se repeta]

만나다(mannada)- a se intalni

Radacina 만나+ㅏ -> 만나(manna)  - nivel intim/informal

만나요 (manayo)- Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.- nivel standard politicos

2. Radacina in  ㅗ(o)

ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)- [are loc contractia vocalei ㅗ(o) cu vocalaㅏ(a) rezultand diftongul ㅘ(wa)]
보다(boda) – a privi

보+ ㅏ -> 봐(bwa) ->nivel intim/informal

  봐요(bwayo)- Eu privesc, tu privesti etc.- nivel standard politicos

3. Verbe de tipul 하다 ( a face)

하다(hada)
하 + ㅕ-> 해(hae)- nivel intim/informal
해요(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos

4..Radacina in ㅓ(eo)

 ㅓ + ㅓ -> ㅓ(eo)- [se elimina vocala 어(eo) care se repeta]

 서다 (seoda) – a sta

   서 + 어- > 서(seo)-  nivel intim/informal

 서 + 어요- > 서요(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos

 5. Radacina in ㅜ(u)

 ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)- [are loc contractia vocalei ㅜ(u) cu vocala ㅓ(eo) rezultand diftongul ㅝ(wo)]    
주다 (juda) - a oferi, a da  
주 + 어 –> 줘(jwo)- nivel intim/informal

줘요(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos

  

 6. Radacina in  ㅡ(eu)

 ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)  
예쁘다 (yeppeuda) – a fi frumos   
예쁘 + 어 -> 예뻐(yeppeo)- nivel intim/informal
예뻐요(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos

 7. Radacina in ㅣ(i)

ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)
마시다 (masida) - a bea
마시 + 어 -> 마셔(masyeo)- nivel intim/informal
마셔요 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos

 8. Radacina in ㅐ(ae)

ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)
보내다 (bonaeda) – a expedia, a trimite
보내 + 어 -> 보내(bonae)- nivel intim/informal
보내요 (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos

 

9. Radacina in consoana+ ㅓ(eo)

먹다(meokda)- a manca

먹+아-먹어(meogeo)- nivel intim/informal
먹어요(meogeoyo)- eu mananc, tu mananci etc.- nivel standard politicos

 

읽다(ilkda)- a citi

읽+아-읽어(ilgeo)- nivel intim/informal
읽어요(ilgeoyo)- eu citesc, tu citesti etc.- nivel standard

!!! OBSERVATIE  !!!

Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului la nivel informal/intim.

Ø  Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 을/ 를 (eul/reul)

Particula을/ 를 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitie,  substantivul asupra caruia se rasfrange actiunea verbului. Ea se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula 을(eul) se plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana,  iar를(reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala.

Exemplu:

저는 책을 읽어요. -> Eu citesc o carte.

Jeo-neun  chaek-eul ilgeoyo

In aceasta propozitie, complementul direct este 책(chaek), care este urmat de particula 을(eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (k).  In limba romana complementul direct nu este marcat de o particula.

저는 맥주를 마셔요. -> Eu beau bere.

Jeo-neun maekju-reul masyeoyo

In aceasta propozitie, complementul direct este 맥주(maekju) care este urmat de particula 를(reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (u).

!!! RETINETI !!!     

   Particulele precum particula 을/ 를 (eul/reul) sunt adesea omise in conversatie fiind deduse din context.

LIMBA COREEANA- LECTIA 14

LIMBA COREEANÃ

LECTIA 14

E TIMPUL PENTRU STUDIU

DIALOG 1

~Nivel standard~

정민: 민영 씨는 지금 공부해요?

민영: 네. 지금 공부해요. 정민 씨는 공부해요?

정민: 아니오. 저는 일해요.

민영: 일은 몇 시에 시작해요?

정민: 9시 30분에 시작해요.

민영: 지금 밥 12시예요.

TRANSCRIERE

Jeong-Min:  Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhaeyo?

Min-Yeong:  Ne. Jigeum gongbuhaeyo. Jeong-Min ssi-neun gongbuhaeyo?

Jeong-Min:  Anio. Jeo-neun ilhaeyo.

Min-Yeong:  Il-eun myeot si-e sijakhaeyo?

Jeong-Min:  Ahop si samsip bun-e sijakhaeyo.

Min-Yeong:  Jigeum bam yeoldu si-yeyo.

~Nivel formal~

정민: 민영 씨는 지금 공부합니까?

민영: 네. 지금 공부합니다. 정민 씨는 공부합니까?

정민: 아니오. 저는 일합니다.

민영: 일은 몇 시에 시작합니까?

정민: 9시 30분에 시작합니다.

민영 지금 밥 12시입니다.

TRANSCRIERE

Jeong-Min:  Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhamnikka?

Min-Yeong:  Ne. Jigeum gongbuhamnida. Jeong-Min ssi-neun gongbuhamnikka?

Jeong-Min:  Anio. Jeo-neun ilhamnida.

Min-Yeong:  Il-eun myeot si-e sijakhamnikka?

Jeong-Min:  Ahop si samsip bun-e sijakhamnida.

Min-Yeong:  Jigeum bam yeoldu si-imnida.

~Nivel informal~

정민: 민영아, 지금 공부해?

민영: 응. 지금 공부해. 넌 공부해?

정민: 아니. 나는 일해.

민영: 일은 몇 시에 시작해?

정민: 9시 30분에 시작해.

민영: 지금 밥 12시야.

TRANSCRIERE

Jeong-Min:  Min-Yeonga,  jigeum gongbuhae?

Min-Yeong:  Eung. Jigeum gongbuhae. Neon  gongbuhae?

Jeong-Min:  Ani. Na-neun ilhae.

Min-Yeong:  Il-eun myeot si-e sijakhae?

Jeong-Min:  Ahop si samsip bun-e sijakhae.

Min-Yeong:  Jigeum bam yeoldu si-ya.

TRADUCERE

Jeong-Min:  Min-Yeong, acum studiezi?

Min-Yeong:  Da, acum studiez. Jeongmin, tu studiezi?

Jeong-Min:  Nu, eu lucrez.

Min-Yeong:  La ce ora incepe lucrul?

Jeong-Min:  Incepe la ora 9:30.

Min-Yeong:  Acum este ora 12 noaptea. (miezul noptii)

DIALOG 2

~Nivel standard~

현우: 성주 씨는 공부해요?

성주: 저는 공부 안 해요. 저는 일해요. 현우 씨는 일해요?

현우: 아니오. 일 안 해요. 공부해요.

성주: 오디오 블로그가 지금 시작 안 해요?

현우: 아! 지금 시작해요.

TRANSCRIERE:

Hyeonu: Seongju ssi-neun gongbuhaeyo?

Seongju: Jeo-neun gongbu an haeyo. Jeo-neun ilhaeyo. Hyeonu ssi-neun ilhaeyo?

Hyeonu: Anio. Il an haeyo. Gongbuhayo.

Seongju: Odio beullogeu-ga jigeum sijak an haeyo?

Hyeonu: A! Jigeum sijakhaeyo.

TRADUCERE

Hyeonu: Seongju, tu studiezi?

Seongju: Eu nu studies. Eu lucrez. Hyeonu, tu lucrezi?

Hyeonu: Nu, eu nu lucrez.Eu studiez.

Seongju: Audio blogul nu incepe acum?

Hyeonu: A! Incepe acum.

VOCABULAR

HANGUL	TRANSCRIERE	ROMANA
공부하다	gongbuhada	A studia, a invata
공부	gongbu	Studiu
일하다	ilhada	A lucra, a munci
일	il	Munca, serviciu, job
시작하다	sijakhada	A incepe
시작	sijak	inceput
밤  저녁	Bam  jeonyeok	Seara, noapte
집	jip	acasa

GRAMATICA

Ø  Verbul  하다(hada)- un verb post-nominal

Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb. Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat nativ coreean.

Verbul 하다(hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean  care ajuta la "coreenificarea" cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele din engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului 하다(hada).

CONSTRUCTIE

명사(myeongsa) + 하다(hada) = (명사)하다 (myeongsa)hada -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv

(subst.)+ hada (a face)= (subst.)hada

Exemplu:

시작+ 하다 (inceput+ a face) ->시작하다(sijakhada) – a incepe

(sijak+ hada)

공부+ 하다 (studiu+ a face) ->공부하다 (gongbuhada) – a studia, a invata

(Gongbu+ hada)

!!! RETINETI !!!

Desi verbul  하다(hada) ajuta la „coreenizarea” cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa formeze verbe noi combinate cu cuvinte coreene native.

Exemplu:

일+ 하다 (munca+ a face) ->일하다 (ilhada) – a lucra, a munci

(il+ hada)

사랑+하다 (dragoste+ a face) ->사랑하다 (saranghada) – a iubi

(Sarang+ hada)

Ø  Verbul  하다(hada)- verb tranzitiv

Verbele de tip 하다(hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect).  In acest caz, intre substantiv si verbul 하다(hada)se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul 하다(hada) este insotit de obicei de particula  를/을(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul colocvial (formal).

Cand verbele de tip 하다(hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale,  verbele 하다(hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul asupra unui substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe post-nominale inlaturand pur si simplu particula  를/을 (reul /eul)

Exemple:

공부하다 (gongbuhada)- a invata, a studia (verb post-nominal, neutru, care nu scoate in evidenta nimic)

공부를  하다 (gongbu-reul hada) – a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct) - se pune accentul asupra substantivului 공부(gongbu)-studiu)

공부  하다 (gongbu  hada) – a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra substantivului, dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv)

Ø  Forma negativa a verbelor de tip  하다 (hada)

Verbele de tip  하다 (hada) pot fi negate in doua feluri:

-      Cu ajutorul structurii gramaticale   -지 않다 (ji anta) care se ataseaza la radacina verbului.

-      Cu ajutorul adverbului negativ 안(an).

Cand verbele de tip  하다(hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ  안(an),  verbul  하다(hada) trebuie folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula  를/을 (reul /eul).

Adverbul 안(an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tip  하다(hada), adverbul 안(an) se plaseaza intre substantiv si verbul  하다(hada).  In cazul verbelor inactive de tip 하다(hada), adverbul  안(an) se plaseaza in fata intregului verb  (VEZI LECTIA  13).

 Exemplu:

공부를  하다 (gongbu-reul hada)- verb tranzitiv (cu particula)

공부 하다 (gongbu  hada)- verb tranzitiv (fara particula)

공부를 안 하다 (gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula)

공부 안 하다 (gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula)

Ø  Exprimarea orei (VEZI LECTIA 9)

Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.

Sistemul numeric nativ coreean
하나 ~ 한	Hana ~ han	1
둘 ~ 두	Dul ~du	2
셋 ~ 세	Set ~se	3
넷 ~ 네	Net ~ne	4
다섯	Daseot	5
여섯	Yeoseot	6
일곱	Ilgop	7
여덟	Yeodeolp	8
아홉	Ahop	9
열	Yeol	10
열하나	Yeol-hana	11
열둘	Yeol-dul	12

Constructie:

Numeral nativ-corean +시(si)

Exemplu:

하나_(hana) +시(si) ->한 시(han si)- Ora 1

ATENTIE!!!

Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix sau un substantiv.

하나(hana) ->  한 시(han si)- Ora 1

둘 (dul) -> 두 시 (du si) – Ora 2.

셋 (set) -> 세 시 (se si) – Ora 3.

넷 (net) -> 네 시 (ne si) – Ora 4

 Consoana ㅅ(s) se pronunta “T” in pozitie finala.

Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 분(bun).

Exemplu:

1:15  ->한 시 십오 분 (han si sipo bun)

Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene

Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.

오전 (ojeon) – dimineata AM

오후 (ohu) – dupa-amiaza PM

저녁 (jeonyeok)- seara PM

밤 (bam) – noapte PM

 Exemplu:

1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.

7: 45 PM (19:45) ->밤 일곱 시 사십오 분 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara

 6:30 AM-> 오전 여섯 시 삼십 분 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata

Ø  Particula ce marcheaza timpul- 에(e)

Particula  에(e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc o actiune. Aceasta particula se ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul, ziua, data. In functie de context, particula 에(e) se poate traduce in romana “la”, “in”, sau „pe”( pentru data), sau in unele contexte nu se traduce (pentru zi).

Exemple:

영화는 두 시 반에 시작해요. – Filmul incepe la ora 2 si jumatate.

Yeonghwa-neun du-si ban-e sijakhaeyo.

저는 천구백 팔십년에 태어났습니다.- M-am nascut in anul 1980.

Jeo-neun cheon gu baek palsip nyeon-e taeeonasseumnida.

         저는 월요일에 학교에 안 갑니다.- Nu ma duc la scoala luni.

Jeo-neun woryoil-e hakgyo-e an gamnida.

      
 In ultimul exemplu, particula 에(e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica ziua ( 월요일에) si o data pentru a indica locul (학교에).