sâmbătă, 16 noiembrie 2013

LIMBA COREEANA- LECTIA 2 N2 (II)


LIMBA COREEANA
LECTIA 2- N2 (II)

GRAMATICA

Folosirea verbelor coreene ( 1 ) 
 Stilul Informal Politicos (Standard Politicos)

În mod tradițional, verbele coreene sunt prezentate in forma de dicționar (infinitiv), sub forma radacina plus sufixul -(-DA)
Verbele coreene se plaseaza la sfârșitul propozitiilor si frazelor. Ele au două componente : o radacina si o terminatie . Radacina arata sensul, iar terminatia arata ce functie are verbul. Verbele din lista de mai jos sunt în forma de radacina (fara terminatia de infinitiv) . Pentru a utiliza aceste radacini verbale trebuie să învățăm o serie de terminatii verbale , și în această lectie vom invata să atașam terminațiile în scopul de a pune întrebări simple și a face declarații simple .
Trebuie sa stim de la bun început că verbele coreene sunt extrem de regulate , și deci o dată ce cunoastem o categorie de terminatii o putem folosi cu toate radacinile verbale.
Există aproximativ douăzeci de terminații verbale pe care le folosim pentru a exprima o constatare sau o întrebare, un ordin sau o sugestie . Vom folosi aceste terminații pentru a exprima un alt sens , adică nivelul de politețe, de exemplu, dacă vorbim  cu ascultătorul într-un mod politicos, formal, informal, sau intim . Trebuie să recunoaștem cel puțin patru stiluri de vorbire distinctive din punct de vedere gramatical in limba coreeana, pe care le numim:
-      Informal Politicos (Standard politicos);
-      Formal politicos;
-      Intim;
-      Scris.
Astfel , fiecare dintre cele douăzeci de terminații verbale pot fi identificate ca : Constatare – nivel Informal Politicos , Întrebare- nivel Informal Politicos , Constatare –nivel Formal politicos, Întrebare - nivel Formal politicos , și așa mai departe .

AMINTITI-VA!!!
Radacina verbului se obține înlăturând terminația – de la forma de dicționar.

VERBE SI EXPRESII UZUALE
-a merge                                      숙제하- a face tema
- a veni                                        전화하-a telefona, a suna
- a face                                        (ik-da)- a citi
공부하- a studia                                - a scrie
이야기하- a avea o conversație              만나- a întâlni, a vedea pe cineva
-a manca                                      -a vedea, a se uita la
마시- a bea                                      시험보- a lua un examen
식사하- a lua masa                                                잠자다- a dormi
- a juca
운동하다-a exersa, a munci din greu         
뭐해요?- ce mai faci?/ce faci?
        *-ce?
        해요-a face(nivel standard politicos)

STILURI DE DISCURS (NIVELURI DE POLITEȚE)

1.   Stilul informal politicos(standard politicos) are terminațiile verbului - 아요 , - 어요 și , în cazul verbelor de tip 하다 , 해요 , cu diferite modele de intonație atașate .
Stilul Informal Politicos este potrivit atunci când vorbim cu persoane cu care ne simțim apropiați, chiar și atunci când acestea sunt mai în vârstă sau au un statut social superior noua, dar si cu străinii , poate, după o fază inițială de formalitate sau doar pentru a ne manifesta dispoziția de a fi politicoși, dar informali cu ei. Stilul Informal Politicos este de cel mai mare folos pentru majoritatea celor care studiază limba coreeana decât celelalte trei stiluri, asa ca ne vom concentra pe acest stil in lecțiile următoare.

2. Stilul Formal Politicos este utilizat pe scară largă în situații formale . Atunci când este utilizat , este ca și cum ai face un compliment acelei persoane ca fiind de un statut social superior fata de al tău . Stilul Formal Politicos are de asemene si o oarecare conotație masculina. Când este folosit de femei, acest lucru are loc numai atunci când femeile respective au funcții frecvent asociate cu bărbații - exercitarea autorității într-un birou, de exemplu .

3. Stilul intim este folosit între prieteni foarte apropiați , intre membrii familiei, sau de un adult vorbind unui copil . Astfel, folosind stilul intim față de cineva pe care nu-l cunoaștem foarte bine poate face situația foarte ciudata, părând nepoliticoasa.

4. Stilul scris este folosit în operele literare ; folosindu-l în conversație, va da impresia ca citiți cu voce tare unele opere scrise, asa ca este de 

A pune intrebari/ a raspunde la intrebari.
Pentru a pune întrebări și a răspunde la o întrebare în stilul informal politicos atașăm terminația  de prezent -아요 / -어요 la rădăcina verbului, folosind intonația ascendenta pentru întrebare si descendenta pentru răspuns.
Terminația de prezent se atașează  la rădăcina verbului după cum urmează:

  1. Daca ultima vocala din rădăcina verbului este (A) sau (O), se adaugă terminația -아요.
Exemplu:
+아요->놀아요 (no-ra-yo)- eu ma joc, tu te joci, etc.

OBSERVATII
a)    - este omis din terminatia -아요 dacă radacina verbului se termina in
Exemplu:
가- + -> .-  Eu merg, tu mergi etc.
마나- + -> 마나. - Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.
b)    Daca radacina verbului se termina in , literaeste scrisa în combinație cu devenind +(wayo).
Exemplu:
- + -> – eu vin, tu vii, etc.
- + -> - eu vad, tu vezi, etc.
시험보- +->시험– eu iau examenul, etc.
c)    Rețineți, de asemenea, că această regulă nu se aplică la verbul 하다(a face) care are radacina -.

2. Pentru toate celelalte vocale finale din radacina verbului, terminatia este –어요 (-eoyo)
Exemplu:
- +어요 -> 먹어요( meogeoyo)- eu mananc, tu mananci, etc.
- +어요 ->읽어요 (il-geo-yo)- eu citesc, tu citesti, etc.

OBSERVATII
a)    Daca radacina verbului se termina in (i),  litera(i) din radacina  este scrisa în combinație cu litera (eo) din terminatie, devenind ㅕ요(yeoyo)
Exemplu:
마시- +-> ( masyeoyo)- eu beau, tu bei, etc.
b)    Daca radacina verbului se temna in vocala (eu), aceasta se elimina, adaugand terminatia -어요.
Exemplu:
-> + -어요-> 써요 (sseoyo)- eu scriu, tu scrii, etc.

3. Verbele de tip 하다(a face) devin 해요(haeyo)
Exemplu:
        ->해요 – eu fac, tu faci, etc.
공부하 -> 공부해요- eu studiez, tu studiezi, etc.
이야기하  ->이야기해요- eu discut, tu discuti, etc.

           Ca și în limba romana, pronuntam  verbul cu o intonație care urca atunci când punem o intrebare cu raspuns DA-NU,  și folosim o intonație care coboara atunci când facem o constatare, punem o intrebare referitoare la timp, loc, mod, sau atunci cand răspundem la o întrebare.
           După cum s-a menționat mai sus, o propoziție coreeana este completă fără subiect exprimat, iar echivalentul in limba romana al acestui subiect "lipsă" este un pronume, dedus din context. În exemplele de mai jos, vom presupune ca pronumele este „el”.


        Intrebare
Raspuns
^가요?    ---        El Pleaca?
---v, 가요.             Da, el pleaca.
--->^읽어요?           El citeste?
  ----v아니요, 써요.           Nu, el scrie.
--->^먹어요?           El mananca?
  ---v아니요, 마셔요.        Nu, el bea.
---v 해요?            Ce face el?
---v공부해요.           El studiaza.



2 comentarii:

  1. Felicitari pt ceea ce faci! Toate aceste lectii sunt utile si bine venite !

    RăspundețiȘtergere
  2. Cand veti posta urmatoarea lectie? Puteti posta una de Craciun?

    RăspundețiȘtergere